23.05.2003
Misiunea europeană "Smart-1"
Redactor Elisabeta
Sturdza
Europenii nu au īntreprins īncă niciodată o misiune către
lună. Acum, īnsă, este īn pregătire un proiect ambiţios.
Sonda "Smart-1", cīntărind 350 kg, urmează să fie
lansată īn cosmos la jumătatea lunii iulie la bordul unei rachete
Ariane-5 din Guyana Franceză. Ea va ajunge la satelitul pămīntului
16 luni mai tīrziu.
Cu acest prilej va fi testată o acţionare cu ioni absolut
nouă. "Smart-1" nu va "ateriza" pe lună, ci o
va īnconjura pe o orbită timp de 6 luni, efectuīnd cercetările
programate.
Rocile de la suprafaţa lunii vor fi determinate mult mai precis decīt a
fost posibil cu toate sondele de pīnă acum. Vor fi obţinute astfel
informaţii importante atīt despre originea, cīt şi despre
evoluţia trabantului. Un rol deosebit revine spectrometrului de
radiaţii Roentgen extrem de performant, precum şi spectrometrului
īn infraroşu. Acesta din urmă lucrează īn 266 de lungimi de
undă diferite ale radiaţiilor infraroşii, putīnd examina
obiecte mai mici decīt o cutie de pantofi. Pentru comparaţie: o
sondă americană care a analizat luna īn anul 1994 lucra cu numai 7
lungimi de undă ale luminii infraroşii, reuşind să
valorifice doar zone de mărimea unui teren de fotbal.
Conform opiniei general acceptate astăzi, luna a luat naştere prin
desprinderea de pămīnt īn urma lovirii acestuia de către un corp
ceresc de mărimea planetei Marte. Īn urma coliziunii, a ţīşnit
din planeta noastră materie care, datorită īncălzirii, s-a
fluidizat. Prin răcire s-a format luna. Ulterior a mai avut loc o
fluidizare, cel puţin parţială. Analiza pe care o va efectua
sonda "Smart-1" va da seamă de aceste procese. De exemplu,
proporţia dintre magneziu şi fier de la suprafaţa lunei poate
furniza date despre intensitatea şi durata acestei a doua "topiri".
Agenţia europeană de astronautică Esa īşi pune mari
speranţe şi īn prestaţia sistemului de luat vederi
"Amie", care va livra imagini, printre altele, şi din regiunea
polului sud al lunei, zonă luminată aproape īntregul an de soare.
Acolo se află munţi īnalţi şi defilee, īn care, īn
anumite condiţii, ar putea exista apă.
Regiunea este optimă pentru producerea de energie solară -
precizează conducătorul proiectului "Smart", Giuseppe
Racca. Dacă s-ar găsi şi apă, atunci ar fi īndeplinite
condiţiile pentru instalarea īn viitor a unei staţii cu echipaj.
|